Pasapoartele biometrice – un semn al Apocalipsei ori o simpla masura de securitate?!

Prin date biometrice se intelege, intr-o prima faza, introducerea in fila informatizata a pasaportului a unui cip electronic invizibil care va contine aceeasi fotografie care exista pe fila respectiva, insa in format electronic.
Este vorba despre o fotografie color, cu dimensiunile 35mm/45mm, continand imaginea faciala a persoanei privita din fata, cu capul descoperit si ochii deschisi. De asemenea, fotografia trebuie realizata intr-o singura culoare.
O noua informatie digitala privind posesorul pasaportului se refera la incorporarea, in cipul electronic aflat in pagina informatizata a documentului, alaturi de imaginea faciala, si a impresiunilor digitale ale degetelor de la fiecare mana.
„De la 1 ianuarie 2009, se introduc si in Romania pasapoartele biometrice, deci avem obligatia sa ne punem amprenta pe pasaport. Este bine ca s-a deschis o dezbatere publica pe aceasta tema, ca sa vedem foarte bine spre ce ne indreptam”, a declarat Traian Basescu, adaugand: „Ceea ce am spus nu este legat de ceea ce se intâmpla in Italia, dar sa stim ce facem si ce spunem”.
Presedintele Romaniei a mai precizat ca, in Statele Unite ale Americii, „nu poate intra nimeni fara a fi amprentat si, daca nu are un pasaport biometric, la sosirea pe aeroport, i se iau amprentele”.
Potrivit Hotararii Guvernului nr. 370/2007, data de punere in circulatie a pasapoartelor biometrice trebuia sa fie 1 ianuarie 2008.
„Parlamentul European a votat cu privire la revizuirea regulamentului adoptat in 2004, care prevede introducerea elementelor biometrice in pasapoarte si alte documente de calatorie. Principalele modificari aduse actului normativ sunt: copii sub varsta de 12 ani sunt exceptati de la obligatia de furnizare a amprentelor digitale si introducerea principiului o persoana – un pasaport.”
In cazul in care unele state membre preleveaza deja amprente digitale de la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 12 ani, acestea pot continua aceasta practica in cursul unei perioade tranzitorii de 4 ani.
O derogare similara se aplica si persoanelor pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibila. Atunci cand prelevarea amprentelor de la degetele specificate este temporar imposibila, statele membre permit prelevarea de amprente de la alte degete. Atunci cand si prelevarea amprentelor de la oricare alte degete este temporar imposibila, statele membre pot elibera un pasaport provizoriu cu o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni.
In vederea combaterii traficului cu copii, propunerea legislativa mai prevede si introducerea principiului „o persoana – un pasaport”. Pana in prezent, in pasaportul parintelui era inclus numele copilului insa microcip-ul contine doar informatiile biometrice ale parintelui.
Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a mentionat ca „Romania a introdus, incepand de la 1 ianuarie 2009, utilizarea pasapoartelor biometrice. Acest tip de pasaport prezinta 50 de elemente de siguranta si cuprinde, pentru prima data in EU, atat elementul de identificare faciala, cat si cel al amprentelor digitale. Romania a facut astfel un pas important catre aderarea la spatiul Schengen, prevazut pentru 2011.
Introducerea pasapoartelor biometrice anuleaza ultima conditie de fond a includerii Romaniei in programul Visa Waiver. In consecinta, refuzul scutirii romanilor de viza pentru SUA se bazeaza de acum inainte doar pe motive subiective. Sper ca SUA sa ia in considerare acest lucru.
Raportorul aduce regulamentului imbunatatiri importante, in special crearea unui sistem european uniform pentru verificarea compatibilitatii dintre elementele biometrice si datele stocate in cip.”
Silvia-Adriana Ticau (PSE) a sustinut in plen ca „armonizarea, la nivel european, a standardelor de securitate pentru pasapoarte biometrice este o extindere a prevederilor acquis-ului Schengen. Regulamentul prevede obligatia generala de furnizare a amprentelor, care sunt stocate pe un cip fara contact in pasaport.
Sustin exceptiile privind furnizarea amprentelor in cazul copiilor sub 12 ani si solicit revizuirea si armonizarea legislatiilor nationale specifice.
Consider ca prelucrarea datelor din pasapoartele biometrice trebuie sa se faca cu respectarea legislatiei comunitare privind protectia datelor cu caracter personal si a vietii private. Comisia si Statele Membre trebuie sa ia masurile necesare pentru a garanta acest lucru la prelucrarea datelor din pasaportul biometric, atat la frontiera, cat si in procesul de intretinere a bazelor de date aferente, in situatia in care legislatia nationala prevede acest lucru.
Atrag, insa, atentia ca limitarea valabilitatii unui pasaport biometric pentru persoanele ale caror amprente sunt indisponibile, temporar sau permanent, la 12 luni sau mai putin face viata persoanelor cu dizabilitati mai dificila si rog Comisia sa reevalueze textul aferent.”