Langa cei franti, frange-te si tu…

Abia atunci traiesti cu adevarat, cand ii ajuti pe altii sa traiasca… Cand doar nevoile tale conteaza, ajungi sa constati ca omul e ca un sac spart: cu cat pui mai mult inlauntru, cu atat e nevoie de mai mult si ai din ce in ce mai putin…
Cuvantul de multumire, lacrimile de recunostinta, lumina din ochii celui pe care il ajuti – sunt cea mai mare comoara pe care o poate dobandi cineva. Saracia nu e o problema patrimoniala, ci sufleteasca.
Tristetea nu se vindeca intodeauna cu bucurie ci, uneori, impartasind tristetile altora. De dimineata, trei persoane mi-au spus ca viata i-a ingenuncheat. M-am asezat langa ei. In fond, nu faptul ca suntem in genunchi e rau, ci faptul ca nu intelegem ca de fapt aceasta e pozitia de rugaciune, nu de abandonare.

Langa cei franti, frange-te si tu… si incepe in soapta o rugaciune: vor intelege si ei ce au de facut.

– Florin Ianovici –