Mai in gluma, mai in serios… ;)

Mai 10, 2013

„Dacii au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D!”

Un interviu care se potriveste de minune cu stilul blogului meu… mai in gluma, mai in serios… Amuzant si interesant, totodata…😉

dutch_ii       Un interviu de Gabriel Tudor

„Autor al unui documentar – „Dacii, adevăruri tulburătoare” – care a stârnit senzaţie în întreaga lume, Daniel Roxin este un tânăr cu păreri ferme şi cuvintele la îndemână, care nu se teme de oprobriul istoricilor, ci doar de cer, să nu cadă pe el…

Reporter: În documentarul „Dacii, adevăruri tulburătoare”, se afirmă că limba latină e, de fapt, limba dacă. Şi atunci de ce nu zic şi italienii mânz la „cavallo” şi brânză la „mozzarella”

Daniel Roxin: În documentar se spune și se argumentează pe baza unor surse istorice clare că limba latină populară și limba dacă sunt născute dintr-o limbă comună mai veche, căreia i-am putea spune tracică. O parte dintre strămoșii romanilor sunt traci, adică din același neam cu geto-dacii. Sursele istorice spun, spre exemplu, că romanii au luat de la etrusci (o populație venită în Peninsula Italică din zona Dunării, înainte de înființarea Romei) alfabetul și alte elemente de cultură. Ba, mai mult, etruscii le-au dat și primii regi… În ceea ce privește cuvintele „cavallo” și „mozzarella”, am descoperit niște dovezi clare din care reiese că însuși Decebal, între 101 și 106, a încercat să-i convingă pe prizonierii romani să se lepede de limba latină cultă, inventată de patricieni cu scopul de a nu fi înțeleși de plebe. Le-a promis chiar greutatea lor în brânză dacă reușeau… Nu au reușit, așa că, după anul 106, dezamăgiți, o parte dintre prizonieri și-au pus pe cavallo greutatea lor în aur și s-au reîntors la Roma mai bogați, dar la fel de săraci spiritual!
Rep.: Dacă dacii şi romanii aveau aceleaşi origini, de ce s-au mai bătut? Nu puteau să se-nţeleagă ca fraţii?
D.R.: S-au bătut pe principiul care spune că „frate-frate, dar brânza e pe bani”. Romanii au vrut să o ia pe gratis, dacii au zis că nu o dau decât pe valută forte. Și cum romanii aveau experiență mai mare în înfrățirea cu alte popoare, și-au spus că nițică dragoste cu forța nu le-ar strica dacilor. Se știe că soldații romani erau foarte iubitori – se iubeau între ei, se iubeau și cu băieții de 10-12 ani… pe când războinicii daci erau mai ciudați și mai puțin europeni. Dacă vă vine să credeți, aceștia se iubeau numai cu femeile! Desigur, fiind scandalos și discriminatoriu, frații romani, mai integrați european, au decis să îi aducă pe calea cea bună și pe daci. Dacă stăm să ne gândim bine, a fost un act de sacrificiu dezinteresat făcut de romani pentru binele trăitorilor de la nord de Dunăre. Nu au reușit mare lucru în acest sens, dar cel puțin au încercat…
Rep.: Înţeleg, din documentarul menţionat, că nu suntem urmaşii Romei. Da’ ai cui suntem, că părem să fim – cel puţin în ultimii ani – ai nimănui!
D.R.: Chiar dacă pe aici au trecut multe popoare migratoare, iar țările române au fost sub stăpânirea câtorva imperii, dacii nu au dispărut. Desigur, românii de astăzi sunt o populație în care vom găsi și influențele genetice ale altora, dar există un fond de bază care ne vorbește despre o continuitate clară. Dacă ne gândim doar la tradițiile populare și la portul popular românesc și e suficient să conchidem că suntem în primul rând urmașii dacilor. Că sunt unii care contestă acest lucru este o altă problemă pe care aceștia o pot rezolva prin regula de trei simplă: dacă în 2.000 de ani s-au păstrat x+100 tradiții de la daci, cât de prost trebuie să fii ca să nu vezi că suntem urmașii lor?
Rep.: Există o conspiraţie mondială împotriva poporului român? Este el adevăratul popor ales şi duşmanii ne-au ascuns asta pentru că ne poartă pică?
D.R.: Evident că există o conspirație! Avem cele mai frumoase femei și mulți străini visează să fie parte la o nouă etnogeneză, împreună cu femeile noastre! Nu vor fi pentru că spiritul dacic renaște chiar în acești ani, iar dacii moderni vor fi capabili în curând să apere ce este al lor.
Rep.: Multă lume, mai ales din Occident, crede că România înseamnă „ţara romilor”. Cine nu vrea să ne numim Dacia, ca să punem odată capăt acestei confuzii?
D.R.: Unii zic că rromii nu vor asta. Dacă țara s-ar numi Dacia, nu ar mai exista confuzia despre care vorbiți, iar prestigiul lor la nivel european ar avea de suferit. Imaginați-vă: ce credibilitate ai mai avea ca rrom la Londra sau la Paris, când negociezi în plină stradă o afacere în domeniul resurselor umane sau al finanțelor, dacă spui că ești din Dacia?… Alții zic că și Vaticanul are interesele lui în acestă treabă. Vorba aia, au reușit să blocheze luarea acestui nume și în 1859, în condițiile în care mulți dintre intelectualii noștri au dorit ca unirea să se facă într-o Dacie Mare.

Rep.:
Cu excepţia acelui „Decebalus per Scorillo”, dacii nu prea au lăsat mărturii scrise. Nu le plăcea scrisul, ca elevilor din ziua de azi, sau aveau alte motive?
D.R.: În vechime neamul nostru a folosit scrisul pe răboj, o îndeletnicire care pare să fie moștenită de la daci. Cum acesta nu e din piatră, nu ține mii de ani. În altă ordine de idei însă, chiar dacă dacii ar fi folosit litere latine, „specialiștii” din sistem vor spune că alea sunt obligatoriu inscripții romane. Pentru a înțelege mai bine situația, voi face o analogie: între războaiele daco-romane dintre anii 88 şi 101, romanii, pentru a menține pacea, le-au plătit dacilor subsidii și le-au dat un număr mare de meșteri romani pe care dacii i-au folosit la ridicarea unor construcții civile și militare. Evident că meșterii romani au sculptat și au construit în stilul roman pe pământurile Daciei, la comanda lui Decebal, că doar nu era să inventeze un nou stil arhitectonic peste noapte. Prin urmare, o parte dintre construcțiile în stil roman din acea epocă au fost realizate de daci cu meșteri romani. Astăzi însă, deși sursele istorice vorbesc clar despre asta, incompetenții cu fițe de istorici vor susține că orice vestigiu realizat în stil roman își are originea în vremea stăpânirii romane, deși unele sunt realizate de daci cu mână de lucru romană, înainte de cucerirea unei părți din Dacia… Ei bine, o aceeași neînțelegere poate să existe și în ceea ce privește scrierea.
Rep.: Tăbliţele de la Sinaia sunt originale sau doar nişte falsuri copiate în plumb, pentru că acum o sută de ani nu se inventase xeroxul?
D.R.: Convingerea mea este că tăblițele de plumb de la Sinaia sunt copii după plăci autentice. Prin urmare, românii se mai pot mândri și cu faptul că au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D. Cei de la firma cu același nume să fie fericiți că nu am brevetat noi această tehnologie încă de atunci! Dacă este să mergem pe firul logicii, atunci cititorii Academiei Cațavencu care, așa cum știm, sunt mai inteligenți decât ai altora, ar putea să fie puși pe gânduri dacă ar analiza următorul aspect: după o discuție cu un inginer metalurgist, am aflat că doi specialiști care ar folosi tehnologia secolului 19 au nevoie de aproape două luni ca să manufactureze o tăbliță similară cu cele de la Sinaia (procesul presupune o muncă serioasă de documentare, crearea unui limbaj, realizarea unei schițe cu simboluri și desene, realizarea unei matrițe în oglindă, în basorelief, turnarea metalului, curățarea și șlefuirea). Ca să creezi o confuzie istorică nu ai nevoie însă decât de maximum cinci, pe care le faci într-un an. Nimeni nu este atât de nebun încât să lucreze zeci de ani pentru un scop care poate fi atins în unul singur. Tradiția orală spune că ar fi existat în jur de 500 de tăblițe (100 de ani de muncă pentru doi oameni). Dintre acestea au fost fotografiate peste 200 de către Dan Romalo, la Institutul de Arheologie din București (echivalentul a circa 40 de ani de muncă grea de manufacturare). Nu e ciudat? De ce să faci sute, când poți să atingi același scop cu doar două bucăți?
Rep.: O să trăim ziua în care românii îşi vor boteza copiii Deceneu sau Burebista, şi nu Mario, David sau Patrick?
D.R.: Sunt sigur că da!
Rep.: Cum v-aţi declarat la referendum, român sau dac?
D.R.: M-am declarat absent de la raport!
Rep.: Sunteţi un om credincios? Cum vă rugaţi – „Zamolxe-ajută” sau altfel?
D.R.: Mă consider un om spiritual care crede că nu poți urca pe cele mai înalte culmi ale spiritului folosind bocanci de alpinist și care e convins că nu își poate depăși egoul luând-o la fugă!

Rep.:
De ce a prins aşa de bine creştinismul pe aceste meleaguri, de vreme ce dacii erau politeişti?
D.R.: Pentru că dacii și-au putut lua cu ei credințele: Sfântul Gheorghe a devenit continuatorul Cavalerului Trac, Apostolul Andrei a dat continuitate legendei Marelui Lup Alb, Moș Crăciun este și astăzi printre noi, Dragobetele încă sărută fetele… și exemplele ar putea continua.
Rep.: Geo Bogza remarca, vizitând atelierul lui Brâncuşi, că acesta părea un „altar predacic”. Au fost sculpturile lui Brâncuşi inspirate de tradiţia dacică?
D.R.: Acesta este un lucru cert. De altfel, Brâncuși însuși se considera un dac, Marele Om simțind în profunzimile sufletului său care îi sunt adevăratele rădăcini. Spiritul lui a supus piatra și a ridicat arta la un alt nivel estetic și conceptual. În ceea ce privește prezentul, eu cred că adevăratul spirit dacic renaște astăzi și adevăratul popor român, cel care este mascat de mult timp de o populație inconștientă care își trăiește viața între un mic și o bere, între o manea și o telenovelă, are puterea să își facă loc și să iasă la lumină pentru a-și recupera istoria și țara!”
(http://danielroxin.blogspot.ro/2013/05/academia-catavencu-si-dacii-interviul.html)

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: