Mai in gluma, mai in serios… ;)

Aprilie 22, 2011

Din nou, Pastele a sosit cu vesti bune…

   Cele patru lumanari ardeau incetisor… Ambianta era atat de placuta, incat le puteai auzi vorbind. Prima a spus:

– Eu sunt pacea. Oricum, nimeni nu ma mai poate pastra aprinsa. Cred ca ma voi stinge…

Flacara s-a micsorat cu rapiditate si s-a stins pe deplin.

A doua a spus:

– Eu sunt credinta. Dincolo de toate, se pare ca eu nu mai sunt indispensabila, asa ca nu mai are nici un sens sa mai stau aprinsa.

Cand a terminat de vorbit o adiere bland a stins-o.

Cu tristete, cea de a treia lumanare a spus la randul ei :

– Eu sunt iubirea. Nu mai am forta sa mai stau aprinsa… Oamenii ma dau la o parte si nu-mi inteleg importanta. Ei uita chiar sa ii iubeasca pe cei care le sunt aproape…

Si, fara sa mai astepte, s-a stins.

Deodata, un copil intra in incapere si vazu ca trei dintre lumanari erau stinse.

– De ce nu ardeti? Voi ar trebui sa fiti aprinse mereu!…

Spunand acestea, copilul incepu sa planga.

Atunci, cea de a patra lumanare spuse :

– Nu va temeti, atata vreme cat eu inca mai ard, le putem re-aprinde si pe celelalte. Eu sunt speranta.

Cu ochi stralucitori. Copilul lua lumanarea sperantei si le aprinse si pe celelalte.

 

Fie ca flacara sperantei sa arda mereu si in viata ta! Si, astfel, fiecare dintre noi va putea mentine aprinse speranta, credinta, pacea si iubirea.

PASTE FERICIT si o primavara plina de… PACE, CREDINTA, IUBIRE, SPERANTA!

 

Hristos a inviat!


4 comentarii »

  1. un paste fericit:)

    Comentariu de rokssana — Aprilie 23, 2011 @ 15:34 | Răspunde

  2. Christos a inviat!

    Comentariu de cella — Aprilie 24, 2011 @ 06:30 | Răspunde

  3. HRISTOS A INVIAT!
    Iti doresc sarbatori fericite alaturi de Cel ce e viu in vecii vecilor. Te imbratisez Sorina.

    Comentariu de sakura — Aprilie 24, 2011 @ 11:34 | Răspunde

  4. Draga Sorina, blogul tau fiind foarte complex cu un spectrum larg de orientare in diverse domenii, mi-a ingaduit sa-l marturisesc pe Hristos in multe din categoriile de pe blog. Un alt domeniu prophetic prin care Hristos ne-a fost descoperit sunt Sarbatorile, cele Vesnice lasate de Dumnezeu evreilor cu implinirea lor in Hristos. Dumnezeu le-a numit Vesnice pentru ca odata implinite, ele traiesc Vesnic in El:
    Modul în care Isus a împlinit sărbătorile evreieşti este un studiu fascinant. În Scripturile Ebraice, Profetul Amos sub inspiratie scrie ca „Dumnezeu a declarat ca El nu face nimic fără sa-si dezvăluie Taina Sa slujitorilor Săi, proorocii” (Amos 3:7 ). Incepind cu Vechiul Legământ din Geneza si pina la Apocalipsa, Dumnezeu oferă imagine după imagine, întregul Sau plan pentru omenire şi unul dintre cele mai uimitoare imagini profetice este prezentat pentru noi în Sărbătorile Evreieşti care-l prefigureaza pe Hristos, descrise in Leviticul 23. Dumnezeu a planificat şi orchestrat Sarbatorile dupa Calendarul Sau de pe cer dat la Creatiune. Cele 7 Sărbători anuale a lui Israel, din Calendarul Lui Dumnezeu au fost date de Dumnezeu lui Moise si consemnate de Moise in Legea Ceremoniilor din Lev. 23. Evreii semitici ultra ortodoxi tin si azi aceste Sarbatori (desi nu mai aduc jertfe si nu mai au Templu). Dar pentru acei evrei-crestini care ne-am pus credinţa în Isus, aceste zile speciale isi au implinirea in Hristos si anume: Sarbatorile de primavara primele 4 s-au implinit la prima venire, iar cele de toamna ultimele 3 se vor implini la a 2-a venire. Pe scurt, iata descrierea profetica cu semnificaţia fiecărei Sărbători Levitice a lui Israel cosemnate in Lev.23 in VT, alaturi de implinirea lor in Mesiah consemnat de Pavel in NT. Din nou la fel ca la tot ce scriu interpretarea imi revine sub inspiratie cu rugaciune:

    1. Paştele- Pesach Leviticul 23:5 – Celebreaza traversarea Marii Rosii a poporului evreu condus de Moise si Nu reprezinta moartea si invierea lui Isus ca la Crestini.Totusi Dumnezeu a dat Pesach sa prefigureze pe Mesiah, Mielul jertfit pentru pacatul lumii 1Corinteni 5:7 “Era ziua Pregatirii Pastelor” Ioan 19:14 cand Isus a fost judecat si jertfit, la ceasul aducerii jertfei de seara in ziua Pregatirii dinaintea Zilei celei Mari Pesach= Pastele consemnat in Ioan 19:31 Isus, mielul lui Dumnezeu a fost jertfit in Ziua Pregatirii care precede Ziua Sarbatorii Pastelui.

    2. Sarbatoarea Azimilor – Chag HaMatzot Leviticul 23:6) – Sugereaza viaţă fără de păcat a lui Mesiah, devenind jertfa perfectă pentru păcatele noastre (pe cand aluatul dospit este o imagine de păcat, a fariseilor/ipocritilor în Biblie – Chametz in ebraica) 1Corinteni 5:7-8

    3.Sarbatoarea Primului Rod – Reshit Katzir Leviticul 23:10 – A subliniat semnificatia învierii lui Mesiah ca Prim Rod al celor drepţi. Pavel se referă la insemnataea invierii Lui Hristos in 1Corinteni15

    4.Sarbatoarea Cincizecimii -Shavuot Leviticul 23:16) – Se tinea la cincizeci de zile dela începutul Sărbătoarii Azimilor, s-a implinit la Rusalii cand are loc recolta mare de suflete şi pogorirea Duhului Sfânt atat peste Evreu cat şi peste Neamuri, care a dus la formarea Bisericii lui Hristos a celor dintai crestini(Fapte 2 tot capitolul).

    5. Sarbatoarea Trimbitelor- Yom Teruah cand se sufla din Shofar Leviticul 23:24 – prima sarbatoare de toamna. Aceasta sarbatoare isi gaseste implinirea la a 2- venire in 1 Corinteni 15:52 si 1 Tesaloniceni 4:17-18

    6. Ziua Ispăşirii -Yom Kippur Leviticul 23:27 – sau ziua Judecatii celei mari isi gaseste implinirea la a 2-a venire a lui Isus când el va reveni pentru Judecata finala. Va fi si ziua ispăşirii pentru „rămăşiţa” dintre evrei, care când se „uita la Cel pe care l-au străpuns” să se pocăiască de păcatele lor, şi sa-l primească ca Mesiah al lor Zaharia 12:10 şi Romani 11:1-6 ,25-36

    7. Sarbatoarea Corturilor-Sukkot Leviticul 23:34 – Isi va gasi implinirea pe Noul Pamant cand credinciosii se vor sui in fiecare an sa se inchine si sa praznuiasca cu Domnul ostirilor Sarbatoarea Corturilor. Zaharia 14:16

    Aceste Sarbatori au fost date profetic, exclusiv poporului evreu tocmai pentru ca sa-l prefigureze pe Hristos. Il identificam pe Hristos in fiecare dintre ele. O parte dintre Sărbători trebuiau celebrate la Templu, și nicăieri altundeva în ținutul lui Israel. Trei sărbători cereau în mod specific să fie respectate la Templu, făcând necesar ca poporul=barbatii lui Israel, (femeile nu sant incluse, numai barbatii intrau in Templu) trebuie să apară înaintea Domnului și anume la Sărbătoarea Azimilor, Sărbătoarea Cincizecimii, și Sărbătoarea Corturilor (Deut.16:16). Chiar și Paștele, care inițial a fost o sărbătoare de familie, a fost de asemenea centralizată și conectată cu Templul: ”Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe care ți le dă Domnul, Dumnezeul tău ca locuință; ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău ca să-Și așeze Numele în El, acolo să jertfești Paștele….” (Deut.16:5-6). Biblia nu permitea ca aceste Sărbători să fie celebrate în alt loc. Scopul specific pentru celebrarea Sărbătorilor a fost de a aduce jertfe Domnului sub formă de sacrificii. La cruce Jertfa Suprema a fost adusa iar sistemul ceremoniilor fara jertfe si fara Templu a luat sfirsit, au incetat in Hristos – El e Jertfa –El e Templul. Pavel explica Gal.3:24,26″Astfel, Legea lui Moise a sarbatorilor/ceremoniilor ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă… Gal.3:16″…Omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii lui Moise, ci numai prin credinţa în Isus Hristos În propriile cuvinte ale lui Pavel, „dacă neprihănirea se capata prin Legea lui Moise degeaba a murit Hristos”(Gal.2:21) Asa ca degeaba mai tin Sarbatorile evreii de azi.
    Faptul că nici Pavel nici vreunul dintre Apostoli nu a reglementat păzirea creștină a acestor Sărbători (implinite in Hristos) sau prin asimilare inlocuirea lor cu sarbatori crestine indică faptul că acestea nu erau niște datorii creștine. Altfel ar fi trebuit să fie oferite niște instrucțiuni. Din moment ce Biblia nu spune nimic cu privire la această problemă, orice încercare de a reglementa păzirea prin asimilare a unor sarbatori ce nu s-au dat nici unde in Biblie creaza traditii omenesti condamnabile. Când Mântuitorul Şi-a dat viaţa pe Golgota, însemnătatea Jertfei Paştelui a încetat; şi, pentru amintirea acestui eveniment, a fost rânduită Sfânta Cină, pe care Paştele o preînchipuise. Perpetuarea sacrificarii mieilor la Paste inseamna negarea Jertfei Supreme adusa la Cruce. E un sacrilegiu provenit din ignoranta.
    Mielul fără cusur al lui Dumnezeu, care a devenit Jertfa pentru păcat a pus capăt sistemului de simboluri, jertfe şi ceremonii care, de patru mii de ani, il prefiggurau pe Hristos. În timp ce Isus cu ucenicii mâncau Paştele in camera de sus, Isus a instituit în locul sistemului jertfelor, slujba Cinei care avea să amintească de Jertfa Sa cea mare. Sărbătoarea naţională a iudeilor urma să fie desfiinţată pentru totdeauna. Cina Domnului a fost data de Hristos in locul ceremoniilor care l-au prefigurat si urma sa devina Singura Sarbatoare lasata judeo-crestinilor spre comemorarea Sa!

    Comentariu de anna — Septembrie 20, 2015 @ 10:54 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: