Mai in gluma, mai in serios… ;)

Noiembrie 23, 2008

The tale of three trees – Povestea celor trei arbori – 2

copac-375-x-498Many, many days and nights passed. The three trees nearly forgot their dreams.
But one night golden starlight poured over the first tree as a young woman placed her newborn baby in the feed box.
„I wish I could make a cradle for him”, her husband whispered.
The mother squeezed his hand and smiled as the starlight shone on the smooth and sturdy wood. „This manger is beautiful”, she said.
And suddenly the first tree knew he was holding the greatest treasure in the world.
One evening a tired traveler and his friends crowded into the old fishing boat. The traveler fell asleep as the second tree quietly sailed out into the lake.
Soon a thundering and thrashing storm arose. The little tree shuddered. He knew he did not have the strength to carry so many passengers safely through the wind and rain.
The tired man awakened. He stood up, stretched out his hand and said: „Peace.”. The storm stopped as quickly as it had begun.
And suddenly the second tree knew he was carrying the King of heaven and earth.
One Friday morning, the third tree was startled when her beams were yanked from the forgotten woodpile. She flinched as she was carried through an angry, jeering crowd. She shuddered when soldier nailed a man’s hands to her. She felt ugly and harsh and cruel.
But on Sunday morning when the sun rose and the earth trembled with joy beneath her, the third tree knew that God’s love had changed everything.
It had made the first tree beautiful.
It had made the second tree strong.
And every time people thought of the third tree, they would think of God.
That was better than being the tallest tree in the world.

copac1Multe, multe nopti si zile se scursera… Cei trei fosti copaci aproape si uitasera la ce visasera odata…
Dar, intr-o noapte, lumina aurie a unei stele se revarsa peste primul copac iar o femeie tanara isi aseza copilul nou-nascut in iesle.
„Mi-as fi dorit sa pot face un leagan pentru el”, murmura sotul ei.
Mama ii stranse mana incetisor si zambi, in timp ce lumina stelei stralucea deasupra lemnului trainic si bine slefuit. „Ieslea asta e minunata!”, spuse.
Si, deodata, primul copac intelese ca purta pe brate cea mai mare comoara a lumii.
Intr-o alta noapte, un calator obosit si prietenii sai se ingramadira cu totii in batrana barca de pescuit. Calatorul adormi, in timp ce al doilea copac aluneca pe apele lacului.
Nu peste multa vreme, o furtuna cu fulgere si tunete se abatu asupra lor. Barca incepu sa ezite: stia ca nu era suficient de puternica pentru a transporta atatia oameni, in siguranta, prin vant si ploaie, pana la mal.
Omul cel trudit se trezi. Se ridica, isi intinse mainile si spuse: „Pace!”. Furtuna se potoli la fel de repede precum se dezlantuise.
Si, indata, al doilea copac intelese ca il avea la bord pe Regele cerurilor si pamantului.
Intr-o dimineata de vineri, copacita fu luat prin suprindere cand grinzile, in care fusese transformata, fura smulse din gramada in care fusesera uitate. Lemnul se incovoie sub propria povara, in timp ce era purtat prin multimea de oameni furiosi si batjocoritori. Fu descumpanita cand un soldat lega de ea mainile unui om. Se simti groaznic: era urata, aspra, cruda…
Dar duminica dimineata, cand soarele rasari iar pamantul vibra de bucurie la picioarele ei, copacica stiu ca dragostea lui Dumnezeu schimbase totul:
Il facuse pe primul copac frumos.
Il facuse pe al doilea copac puternic.
Si, de fiecare data cand oamenii se gandeau la al treilea copac, se gandeau la Dumnezeu.
Si asta era chiar mai bine decat sa fi fost cel mai inalt copac din lume…

5 comentarii »

  1. Minunata povestea pomilor…thanks

    Comentariu de Rodica Botan — Noiembrie 23, 2008 @ 23:43 | Răspunde

  2. Cat de frumos, divin si palpabil in acelasi timp! Scrii extraordinar, tine-o tot asa, blogosfera are nevoie de tine. Te-ai gandit vreo clipa sa scoti o carte cu toate gandurile, refularile si meditatiile tale? Ar fi timpul sa te apuci serios de scris.🙂 Pentru ca viata e frumoasa cu scriitura ta.

    Comentariu de Helios — Noiembrie 25, 2008 @ 14:48 | Răspunde

  3. Draga Helios, ma bucur daca esti atat de entuziasmat de blogul meu! De fapt, SPER ca te referi la tot blogul! Pentru ca, daca aprecierile tale se refera numai la acest post, trebuie sa iti atrag atentia ca aceasta poveste (care si mie mi s-a parut minunata, de aceea hotarand sa o impart cu voi, toti) nu imi apartine! Vezi imaginea din stanga: este coperta cartii din care am copiat acest text.
    Dar vreau sa cred ca ai gasit si alte lucruri interesante… eu, una, m-am straduit sa ofer lucruri cat mai diverse si de calitate cel putin buna (ma rog, nu stiu daca am reusit mereu; dar asta mi-am dorit!).
    Cat despre texte scrise de mine… sunt si din’acelea; atata doar, ca ramane sa le identificati voi! OK, hai sa va dau un hint: am inceput sa imi postez scrierile „nascute” de mine in D’ALE MELE…😉 Abia l-am creat; dar, de acum incolo, ce va fi acolo… ati inteles…

    Comentariu de Sorina — Noiembrie 25, 2008 @ 16:37 | Răspunde

  4. Doamne, tu chiar nu ai sesizat? Ma faci sa cred ca ai intelegenta sclipitoare a unei secretare. :)Ia-o ca pe un compliment.🙂

    Comentariu de Helios — Noiembrie 25, 2008 @ 18:56 | Răspunde

  5. Ei, spiritul tau de observatie chiar ma lasa paf! Chiar am fost secretara, timp de multi ani. Si inca una foarte buna, se pare! Si sa stii ca secretarele nu sunt chiar atat de proaste, cum cred unii; ba, unele chiar sunt aur curat pentru sefii lor (stiu mai multe exemple, in sensul asta). Asadar… cine dintre noi o fi avand mintea mai sclipitoare, domn’ Helios? Crezi ca e suficient sa iti ies un pseudonim stralucitor ca sa creezi impresia ca iti sclipeste si mintea? 😉 Eu nu te-am jignit cu nimic; tu, de ce incerci sa o faci?! Ti-ar folosi la ceva? Ma indoiesc, sincer…

    Comentariu de Sorina — Noiembrie 25, 2008 @ 20:23 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: