Mai in gluma, mai in serios… ;)

Mai 7, 2008

Giulgiul din Torino

Filed under: intelepciune si religie — Sorina @ 21:37
Tags: , , , , ,

Giulgiul din Torino

De cateva secole, Giulgiul din Torino constituie obiectul unor aprinse controverse: credinciosii crestini sustin ca ar fi panza cu care Iisus ar fi fost acoperit dupa coborîrea de pe cruce, scepticii – ca ar fi un fals rafinat. Provenienta giulgiului nu este pe deplin elucidata. Dupa unele surse istorice, giulgiul ar fi fost dus din Ierusalim, dupa decesul lui Iisus, regelui Abgar din Edessa (azi: Urfa, Turcia), care l-ar fi ascuns intr-un perete al cetatii. In secolul 6 ar fi fost redescoperit, iar in anul 944 ar fi fost dus de la Edessa in capitala bizantina Constantinopol, de unde Cruciatii l-ar fi transportat (in anul 1204) in Franta. Prima prezentare publica a giulgiului in Europa a avut loc in anul 1357, la Lirey (Franta). Portretele lui Isus aparute dupa secolul 6 si raspandite in toata lumea se aseamana cu chipul imprimat pe giulgiu. Mai tarziu, a fost donat casei princiare de Savoya (Franta). In anul 1578, giulgiul a fost predat Domului din Torino, ramanand totusi proprietatea familiei de Savoya. In martie 1983, dupa decesul ex-regelui italian Umberto de Savoya, giulgiul a intrat in posesia Vaticanului, cu conditia pastrarii sale in continuare in relicvarul Domului din Torino. Un raport de medicina legala, publicat in anii ’70 in USA, inaintea analizelor din 1978, a constatat urmatoarele: anatomic (indiferent de felul cum au luat nastere), amprentele nu sunt false. Patologic si fiziologic, corespund unor detalii care – in urma cu 150 ani – nu puteau fi cunoscute de un falsificator. Persoana a avut 1,80 m inaltime, cca 77 kg, de tip semitic. Pe cap, pe ceafa si pe frunte se observa o multime de rani mici din care s-a scurs sange. Incheietura de la mana stanga (negativul imprimat pe giulgiu este proiectia inversa a corpului!) arata o rana destul de mare. Mana dreapta este acoperita de mana stanga. Rana mainii stangi este tipica modului roman de rastignire. Cele 130 rani de la biciuire au fost produse de biciul roman flagrum. Ranile si umflaturile de pe umeri arata ca condamnatul a trebuit sa poarte un obiect deosebit de greu. Pe partea dreapta a pieptului (pe fotografie, pe partea stanga!) se observa o rana îngusta (locul in care a fost întepat de lancea lui Longinus ?). Rana de la picior corespunde locului in care s-a fixat un cui prin ambele picioare împreunate. Se pot constata, deci, paralele intre raportul de medicina legala publicat in anii ’70 si relatarile Evangheliilor asupra executiei lui Isus. Totusi, rezultatele acestui raport nu au fost suficiente pentru a confirma autencitatea giulgiului. O comisie de specialisti urma sa stabileasca daca amprentele sunt autentice (urme ale unui corp uman), daca persoana a fost crucificata (pe vremea lui Isus sau mai tarziu) sau daca este un fals. Spre mijlocul anilor ’70, s-a constituit in USA o grupa de cercetatori, care si-a propus elucidarea prin mijloace moderne a misterului giulgiului din Torino. Inainte de deplasarea la Torino, pe baza unei fotografii din 1973, s-a constatat (prin studiu microscopic) ca culorile de pe giulgiu nu indica directii anumite, cum sunt totdeauna culorile pictate cu pensula, ci sunt neorientate. Chipul de pe giulgiu nu a luat nastere nici prin pictura cu ulei, nici cu vopsele de apa. Fotografia a fost analizata si cu un microcomputer, obtinandu-se o imagine tridimensionala nedeformata a persoanei crucificate (picturile obisnuite ofera si ele in computer proiectii tridimensionale, dar puternic deformate, ireale!). Persoana crucificata de pe giulgiu apare într-o imagine nedeformata, ceea ce presupune dozarea naturala a luminii si umbrelor. Imaginea prezinta, cu siguranta, un om crucificat, cu o expresie prietenoasa a fetei, cu par lung, barba si mustata. In 1978, cu prilejul implinirii a 400 ani de la predarea giulgiului Domului din Torino, biserica a permis studiul giulgiului de catre doua comisii independente: una americana si alta italiana. Timpul de studiu a fost limitat insa la 5 zile, giulgiul fiind expus – in acest rastimp – intr-o sala a Palatului Reale de langa Dom, fosta resedinta a familiei Savoya din Torino. Giulgiul are lungimea de 4,36 m, latimea de 1,10 m si este alcatuit din fire de in, tors manual, iar tesatura urzita (tot manual). Pe tesatura apar doua amprente: partea din fata si cea din spate a unui barbat neimbracat, biciuit si crucificat. Corpul a fost asezat pe spate, pe jumatatea inferioara a giulgiului, petrecandu-se cealalta jumatate pe deasupra. Materialul prezinta numeroase gauri (in prezent petecite), locurile arse la incendiul din 1532 si mai multe pete de apa de la stingerea acestui incendiu. Cercetatorii au fost siguri ca pe giulgiu se afla imprimat într-adevar un om martirizat si crucificat, ca nu poate fi vorba de un fals, insa s-a pus problema datarii corecte a varstei materialului si a urmelor imprimate pe giulgiu, spre a se constata daca giulgiul are vechimea crezuta. Pentru determinarea varstei relative s-au executat cateva analize de polen, constatandu-se ca doua specii de polen provin din Palestina. Prin spectroscopie de reflexie s-au pus in evidenta urme de murdarie pe talpi, ceea ce denota ca condamnatul a umblat descult in ultimele ore de viata, urme invizibile ochiului, excluzandu-se prin aceasta posibilitatea adaugarii lor intentionate pe tesatura. Unul dintre membrii comisiei a sustinut, insa, ca substanta galbena ca paiul, cu care este impregnat giulgiul, ar fi un amestec de oxizi de fier si gelatina, folosit de catre falsificator si aplicat cu mana pe tesatura. Afirmatiile sale s-au bazat insa numai pe analize nechimice, microscopice. Alti membrii ai comisiei au sustinut, din contra, pe baza analizelor chimice, ca acea substanta este un compus organic, iar pe alocuri (langa rani) ar fi urme sigure de sange. Comisia a mai constatat rani la nas si la barbie (datorate unei probabile cazaturi), urme de lovituri pe fata, cat si fluierele picioarelor intacte. Neclarificata a ramas problema modului cum s-a putut imprima pe tesatura conturul crucificatului si daca sangele provine din rani vii sau daca e sange coagulat al unui om deja mort la intinderea pe cearsaf. In urma rezultatelor provizorii, cercetatorii si-au pus logica intrebare: giulgiul a invelit un om mort sau un om înca viu ? In pofida dubiilor exprimate, analizele spectrale au indicat existenta sigura a unor pete de sange pe giulgiu. Se stie ca un cadavru nu mai sangereaza. Chiar la scurgeri mai mici de sange, trebuie sa fi existat in corpul omului inca circulatie sanguina. La ora actuala, nu se poate afirma cu certitudine care este perioada reala cand giulgiul a fost tesut. Practic, misterul giulgiului a ramas si pe mai departe neelucidat…

4 comentarii »

  1. „misterul giulgiului a ramas si pe mai departe neelucidat…”

    Şi nici nu va fi vreodata… Misterul ăsta face patre dintr-o realitate a morţii. Hristos e viu!

    Comentariu de ionatan — Mai 8, 2008 @ 07:56 | Răspunde

  2. Eu cred ca va fi elucidat, cand va sosi vremea sa se intample acest lucru; daca nu ni se releva intelesul acestei dovezi, etse pentru ca exista – din punctul de vedere al lui Dumnezeu – un motiv mai mult decat intemeiat…
    E adevarat ca face parte dintr-o realitate a mortii, doar este legat in mod direct de moartea lui Iisus, in plan material! Iisus este viu, dar intr-un alt plan – nu despre acela era vorba, in acest context! „Povestea” se refera strict la realitatea materiala in care ni se desfasoara existenta…

    Comentariu de Sorina — Mai 10, 2008 @ 10:30 | Răspunde

  3. Ne e atat de greu sa vedem ceea ce e atat de simplu! Ne place sa complicam lucrurile la nesfarsit

    Comentariu de Diana — Aprilie 21, 2010 @ 14:13 | Răspunde

  4. De vazut si sf. Mahrama a sf. Veronica

    Comentariu de Dinu Maria — Februarie 15, 2011 @ 18:59 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: