Mai in gluma, mai in serios… ;)

Martie 5, 2008

SPERANTA (sau Dialogul versurilor – mai mult ori mai putin reusite ;) )

Cand simti cum te doboara, cum te ingenuncheaza

Cruzimea vietii dure, necazul sau durerea,

Invata – tu – pe data sa iti sporesti puterea

De a invinge raul, cu a sperantei raza! 

Sa stii intotdeauna ca nimeni, pe Pamant –

Cand ale Vietii valuri incearca sa-l scufunde

Si-n Marea Deznadejdii cu-ncetul sa-l afunde –

Trecand pragul durerii, singur nu e nicicand! 

Cand viata te incearca – necazuri presarand

Pe drumul existentei, cu multa darnicie –

Tu sa-ti hranesti speranta ca bine va sa fie

Cu gandul ca prieteni te-or ajuta oricand! 

De sufletul sau trupul ti-or plange dupa hrana,

Tu cere ajutorul celor ce-ti sunt aproape

Si pot si vor, din suflet, a-ti sterge de sub pleoape

A lacrimilor roua, nascuta doar de-o rana!

Anunțuri

25 comentarii »

  1. Şi când aproape-i gata aproapele din jur
    La cine mai ceri mână de ajutor când e
    De se răstoarnă lumea de unde şi de ce,
    Şi-şi pierde-orice speranţă al inimii contur?

    Comentariu de ionatan — Martie 6, 2008 @ 10:08 | Răspunde

  2. Ca forma, sunt ok! Ai respectat pretentiile de rima, de ritm. Continutul e mai… uzat. Dar, ca exercitiu, e bun!!!

    Comentariu de A.Dama — Martie 6, 2008 @ 18:47 | Răspunde

  3. Ma bucur ca mi-ai calcat pragul, D(o)am(n)a! Fii binevenita!
    Multumesc de aprecieri! Adevarul e ca, la cati ani-vechime au… era si firesc sa fie uzat continutul; chiar ma bucur ca nu le-a mancat rugina de tot… 😉 Sorina stie! 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 6, 2008 @ 19:22 | Răspunde

  4. @ionatan: Poemului tau mangaietor ca falfairea unei aripi de porumbel, ii voi opune ceva care seamana mai mult a epigrama (asa a iesit, ce sa-i fac?! Vorba aia: „n-am gasit alte rime”):
    In inima-mi se-nfipse mesajul scrijelit
    Si inspre Cer indata gandul mi s-a-naltat
    Spre a afla raspunsul ce e mai potrivit
    La intrebarea-ti pentru sufletu-mi incercat…
    PS: nu e chiar fair, e ca si cum ai pune sa se infrunte un karateka avand centura neagra cu unul care abia invata salutul la intrarea pe tatami… 😉 Dar o sa ma straduiesc sa iti tin piept, pana la ultima suflare! Macar, nu ma voi da batuta fara lupta… 😉

    Comentariu de Sorina — Martie 6, 2008 @ 19:30 | Răspunde

  5. Viteazo! Fala lumii
    Şi nebunia ei,
    Rămas-au înodate
    În vârful de condei.

    Dar când în vreo postare
    Cel vârf se rupe, oare
    Cu ce-ţi mai scrii în luptă
    Fărâma de candoare?

    Comentariu de ionatan — Martie 7, 2008 @ 11:40 | Răspunde

  6. Ne-inarmata de voi
    Ramane, -n timp putin
    Cerneala doar cata-voi
    Caci gaste sunt… din plin… 😉

    Comentariu de Sorina — Martie 8, 2008 @ 16:42 | Răspunde

  7. O, indurate vanator,
    Ce stai cu arma la picior,
    Orienteaza-te nitel
    Sa nu impusti vreun porumbel.

    Si se jura ca nu fura
    Si l-am prins cu gasca-n gura! 🙂

    Comentariu de ionatan — Martie 8, 2008 @ 17:05 | Răspunde

  8. „Si l-am prins cu gasca-n gura!” Sunt sigura ca era vorba despre pasarea numita GASCA, nu despre GASHCA!… 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 8, 2008 @ 17:09 | Răspunde

  9. Porumbelul (vultur e! 😉 )
    De la apa tulbure
    Flutura din aripioara
    Si… „oua”-o poezioara… 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 8, 2008 @ 17:13 | Răspunde

  10. Sa te fereasca Al din cer
    Sa aripezi vreun vulturel…
    Ca n-ai sa stii un’ sa te-ascunzi
    Puscociul ca sa ti-l desfunzi! 🙂

    Comentariu de ionatan — Martie 8, 2008 @ 17:25 | Răspunde

  11. Puscoci (ori flinta, mai conteaza?),
    Important e ca functioneaza;
    Eu trag cu el si, de ia foc,
    Porumbele, n-ai noroc! 😉

    Comentariu de Sorina — Martie 9, 2008 @ 16:08 | Răspunde

  12. Da nu ti-e mila chiar deloc
    De bietul pasaret cu cioc…
    Ca vad ca-ti ascutisi alica
    De-ti prinde porumbelu’ frica! 😉

    Comentariu de ionatan — Martie 10, 2008 @ 09:49 | Răspunde

  13. Porumbele, fii pe pace
    Si nu tremura in van!
    Vanatoru nu-i avan
    Si nicicand rau nu-ti va face! 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 12, 2008 @ 18:27 | Răspunde

  14. O, pasha, dar ce darnic esti!
    Cat drumul pan’la Bucuresti…
    Ar fi o nebunie oare
    Sa fac-un porumbel picioare?

    Comentariu de ionatan — Martie 12, 2008 @ 19:17 | Răspunde

  15. Un vulturel n-am aripat…
    Dar cam asa eu m-am gandit:
    Ca-n porumbel am alicit
    Si el in strut s-a transformat… 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 12, 2008 @ 19:25 | Răspunde

  16. Daca vrei tu, asa sa fie:
    Sa facem o menajerie.
    Scufita Rosie de-o vrea
    Sa facem vanator din ea.
    Si strutilor să dam nisip
    Sa-si bage lunecosul chip.
    Oh, de puscat as mai pusca
    Dar teama mi-e ca s-o-nsera
    Si n-o mai nimeri alica
    Din porumbel nici atatica! 🙂

    Comentariu de ionatan — Martie 12, 2008 @ 19:44 | Răspunde

  17. Curand si vanator si porumbel,
    Dupa ce-au spus in lume fel de fel,
    Li s-a facut de zbor atat de frică
    Incat s-au deghizat intr-o alică.
    Si nu mai stiau care pe care
    Va trebui sa-mpuste la plecare…

    Comentariu de ionatan — Martie 15, 2008 @ 16:43 | Răspunde

  18. Din parte-mi, amandoi sa zboare
    Intr-o plutire lina, lina
    Sa se indrepte spre Lumina
    Si sa priveasca doar spre Soare…
    Caci zborul liber e un dar
    Primit odat’ cu viata lor
    Si or pluti in dulce dor
    Cununa impletind cu-amar…
    Si nimeni, niciodat’, vreodat’
    Sa nu atinga-a lor plutire
    In zbor sinuos spre fericire,
    Asa dupa cum le-a fost dat!

    (Hai, ca ramasesem cam in urma cu replicile! 😉 )

    Comentariu de Sorina — Martie 15, 2008 @ 23:29 | Răspunde

  19. Tu chiar inveti sa faci versuri! 🙂

    Eu mai vazut-am porumbel sa zboare,
    Dar vanatorul greu il vezi pe cer…
    Ei, ce nu faci cand dai din aripioare
    Şi-mpusti un vanator c-un porumbel!

    Comentariu de ionatan — Martie 16, 2008 @ 09:57 | Răspunde

  20. De vei privi in noapte instelata
    Celesta bolta, vezi ca pe Arcas
    Il poti zari usor si mintenas:
    Cu o sageata pregatita-asteapta…
    Dar inima nu va avea sa traga
    Asupra unui candid porumbel
    Si, de se va lasa ranit de el,
    Tu sa te tii aproape cu o targa… 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 16, 2008 @ 12:34 | Răspunde

  21. Hahahaha, ca aia pe teren
    Cand adversarul da la geoale…!
    Voi lua cu targa orisice refren
    Ce cade-n stadion… de rime goale. 🙂

    Comentariu de ionatan — Martie 16, 2008 @ 13:30 | Răspunde

  22. Si de n-ar fi destul atata doar,
    As face stadionul sa rimeze
    Cu porumbelul liber arbitrar
    Sagetile cand vor sa-l coloreze.

    Comentariu de ionatan — Martie 17, 2008 @ 14:12 | Răspunde

  23. Vazut-ai tu vreodat’ vreun hulubel
    Avand penaj in tonuri fel de fel?!
    Dar, de insisti, ti-oi trage un penel
    De nici tu nu-ti vei aminti defel
    De vremea cand erai doar… porumbel… 🙂

    Comentariu de Sorina — Martie 17, 2008 @ 21:23 | Răspunde

  24. Tu poti să tragi peneluri cate vrei,
    Nu vei putea de zboru-mi sa te iei.
    Si de-oi umbla prea mult cu stropitoarea
    Cel porumbel iti va-nghiti culoarea.

    Comentariu de ionatan — Martie 18, 2008 @ 08:12 | Răspunde

  25. Culoarea mea din Soare chiar venea
    Si-ti ofeream din ea ce-i luminos
    Si tot speram sa-ti fie de folos,
    Sa-ti lumineze viata, ca pe-a mea…

    Comentariu de Sorina — Martie 23, 2008 @ 13:45 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: