Mai in gluma, mai in serios… ;)

Martie 3, 2008

Dilema penei scriitorului ucenic

Pana de gasca    Imi doresc sa scriu, ori simt nevoia sa o fac?! Scotocesc in adancurile mintii si sufletului, cu gand sa aflu raspuns intrebarii care ma incolteste din toate partile; lacoma ca o liana insetata de viata, mi-a cuprins fiece gand, fiece clipa, fiece suflare… Prin paienjenisul haotic al mintii mele pline de intrebari, se insinueaza destoinic, hotarata sa nu ii scape nici un coltisor neinvadat. Iar eu nu o pot opri cu nici un chip… nu o pot controla… e mai puternica decat mine, cumva… Sau, poate, nici nu imi doresc sa o opresc?!Am incercat sa ii curm dezvoltarea, spunandu-mi – de cate ori, oare?! – ca este numai o idee plina de infatuare care s-a nascut intr-un loc gresit: mintea mea. Ca nu pot sa cred ca exista in mine atata putere si inspiratie incat sa reusesc vreodata sa incropesc o tesatura suficient de frumoasa si plina de filozofie, care sa poata fi numita “creatie”. Care sa aiba la exterior o coaja rezistenta a formei, invelind cu grija miezul suculent, savuros, mustind de idei al intelepciunii mesajului, protejand – la randu-i – samanta de Dumnezeire fara de care nici un fel de arta nu se poate naste si nu poate dainui… Esenta spiritului meu ar vrea sa irumpa in lume sub forma sunetelor transcrise; dar teama ii curma zborul, cu armele cuvintelor in care gandesc. Navalnicul suvoi al dorintei de a darui ceva nepretuit acestei lumi, oamenilor, este stavilit fara indurare de nelinistea ca nu cumva sa gresesc, de a nu ma crede mult mai mult decat sunt, in realitate… Daca, totusi, voi reusi sa scriu ceva? Daca aceste randuri vor fi devorate, la un moment dat, de oameni? De unde stiu eu ca nu vor fi otravitoare, asemenea ciupercilor infatisate in haine de sarbatoare sub care se ascund, de fapt, arme neinduratoare? Cum sa stiu eu ca samanta ideilor, cuprinse in scrierea mea, va ajuta oamenii sa fie mai buni, mai intelepti, mai plini de compasiune si iubire, mai plini de Dumnezeu? Daca nu voi reusi sa le transmit suficient de clar mesajul meu de re-intoarcere CATRE Dumnezeu si ei, in mod gresit, vor intelege sa se intoarca DE LA Dumnezeu? Este un mare risc pe care pana mea ar trebui sa si-l asume: acela de a naste cuvinte cu puterea celor revelate de El, prin oamenii alesi de El, la momentul ales de El… Si daca eu nu sunt, totusi sau inca, unul dintre CEI ALESI?! Daca?!…Un scrasnet strident urmat de un pocnet sec imi dau de veste ca, sub povara tuturor acestor intrebari, pana mea – pana de gasca adevarata, ascutita de propriile-mi maini cu mult sarg – a cedat, frangandu-si alunecarea in zeci de aschii, eliberandu-se cu nerabdare din corpul-mama, cautandu-si linistea intr-un alt univers, mai putin bantuit de nelinisti…

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Îţi doresc universul ăsta „mai puţin bântuit de nelinişti”, fie că scrii, fie că nu. De fapt scrisul nu poate fi mai mult decât o săbioară de jucărie într-un război al uriaşilor. Trebuie să fii puţin uriaş ca să faci faţă cu atât. Dar e suficient să ai numai atât ca să devii uriaş, daca te entrenezi.
    Scrie cum eşti şi fă-o mereu. Succes! 🙂

    Comentariu de ionatan — Martie 3, 2008 @ 22:14 | Răspunde

  2. Doamne-ajuta! Multumesc !…

    Comentariu de Sorina — Martie 3, 2008 @ 22:15 | Răspunde

  3. I asked myself lately why is it so difficult for people to become Christians… Some might say that there are too many restrictions… Did u ever think about the fact that people are incredibly unhappy, no matter what they do in order to build their own happiness? Not even telling that the Byble says something about „being happy durring the trouble”. I recently saw a movie about a man who was inprisoned and tortured by the communists for being a Christian. His name is Richard Wurmbrand – a jew who was, just like Paul, one of the communists and who met God and that changed his life forever and he became a „fool” in people’s eyes and a righteous in God’s sight!
    All I know is that people CAN’T BE HAPY without God. They can pretend they are, they can create the Illusion of happiness in their minds (based on pleasure mostly) but they never get to know real happiness which come from TRUE LOVE! And that is „love God wih all ur strength, all ur mind and all ur heart” and „love your neighbour as you love yourself”. Nobody was able to come to this perfect harmony and peace with himself and with „the other”. Because separated from God we simply do not exist! We brake ourselves into pieces and sickness comes into our hearts, minds and bodies… No matter where it starts, it will enhance you and u will become its slave. Don’t u see? there are only 2 ways: we can be either dominated, either dominate. And we cannot dominate untill we are dominated first(by God who is the Creator and the Master of all Universe!). When we became God’s children and parts of Jesus Christ’s Body (as the Curch is called in the Byble) we are ready to get power over all physical, psichological and spiritual world. And that will be completely only in Heaven. Now on earth we can only see „shadows” of the coming Glory of the Lord! So God help us all to keep our way straight and continue it no matter how many times we fall down!

    PS: Imi pare rau k postez asta in engleza… l-am luat de pe pagina mea de MySpace si n-am mai avut timp sa-l traduc.

    Comentariu de Dana M. — Martie 3, 2008 @ 23:39 | Răspunde

  4. PS: acum imi dau seama ca am postat un mesaj fara legatura cu sibiectul discutiei (ma rog, fara o legatura evidenta). De fapt, voiam doar sa-l postez… daca tot e vorba de scris, sa stii k o sa-ti dau o poezie pe care am scris-o azi-noapte in timpul unei insomnii (una din multele din ultima vreme). Uite:

    Trupul meu- trupul meu se dezice
    de grasimea „protectoare”,
    de lenea binevoitoare,
    de suprematia creierului.
    Trupul meu isi cere dreptul la Viata.

    Creierul-ei bine, creierul
    n-ar vrea sa doarma deloc!
    Si-a gasit modalitatea-si
    s-a-mprietenit cu adrenalina…
    Ce creier naiv! cum crede
    ca poat trai despartit de trup-
    cum crede ca-l poate pacali?
    timpul ii e-mpotriva-acum:
    si creierul lucreaza-ncet, intra-n „stand by”…
    Mancarea nu e somn!

    Unii cre ca e o pierdere de vreme
    sa mananci;
    altii-sa dormi;
    De ce-ar trebui sa gasesc eu solutii
    la dramele nerezilvate ale omenirii?

    Solutia esti TU, Doamne.
    Te caut cu sete si foame si somn
    de Tine. Iti sorb Cuvantul…

    Comentariu de Dana M. — Martie 3, 2008 @ 23:49 | Răspunde

  5. Cănd îţi pui pana, atâta câtă e, în slujba unui ideal, devine acel ideal. Te identifici cu el şi nu te mai temi…

    Comentariu de ionatan — Martie 4, 2008 @ 18:54 | Răspunde

  6. @dana: Frumos textul postat de tine… 🙂
    Dar am o rugaminte (si te rog sa nu ma intelegi gresit): blogul meu este destinat stiutorilor de limba romana. Este adevarat ca multi romani (mai ales dintre utilizatorii internetului) cunosc limba engleza. Dar, oricat de putini ar fi cei care nu cunosc (prea bine) aceasta limba, nu am voie sa ii uit!
    Daca am postat o gluma in engleza, nu e mare pierdere daca nu o pot citi (cu toate astea, i-am rugat sa solicite traducerea, daca o doresc – voi incerca sa fac asta pentru ei); dar un text atat de frumos cum e cel postat mai sus, e si pacat sa nu poata fi citit de toata lumea! Cred ca ar fi cel mai frumos si mai util daca textele ar exista atat in egleza (mai ales ca, in cazul unor texte, anumite expresii isi pierd din valoare prin traducere), cat si in romana.
    La randul meu, voi incerca sa nu mai postez texte numai in engleza (imi fac mea culpa, cu aceasta ocazie!).
    Crezi ca se poate sa procedam asa, de acum incolo?
    Multumesc! 🙂 Sunt sigura ca ai inteles rugamintea mea… 😉

    Comentariu de Sorina — Martie 4, 2008 @ 19:59 | Răspunde

  7. @ionatan: „Cănd îţi pui pana, atâta câtă e, în slujba unui ideal, devine acel ideal. Te identifici cu el şi nu te mai temi…” Mda, pana ti se rupe pana… 🙂 Atunci, te apuci sa fugaresti gastele (sau porumbeii, dupa caz 🙂 ) ca sa le smulgi „obiectul muncii” de prin cozi… 😉
    Am inteles mesajul… 😉

    Comentariu de Sorina — Martie 4, 2008 @ 20:02 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: