Mai in gluma, mai in serios… ;)

Februarie 14, 2008

Ajutor! Caut casa!!!

Apartament o camera     Pentru cine sta in Bucuresti si aude ceva in sensul asta: dupa cum este la moda (din pacate, spre nenorocirea bietilor chiriasi!), in ciuda cresterii ametitoare a EUR, m-a anuntat azi proprietara ca imi mareste chiria (deja abia puteam duce suma pe care i-o platesc acum! 😦 ). Singura justificare: asta e pretul pietei. Nu conteaza ca nu a avut nici un fel de probleme cu mine, ca nu a adus nici un fel de imbunatatiri casei (de 1 1/2 ani, de cand stau aici), ca nu a reparat nimic din ce s-a stricat, ca nu isi declara decat o parte din suma la Fisc, ca… ce mai, nimic nu conteaza pentru ei, in afara de bani! Parca am fura banii pe care ii platim, nu am munci sa ne spetim ca sa le umflam lor buzunarele! Nu se mai satura, Dumnezeule! Sunt niste hrapareti cum greu isi poate imagina cineva care nu a trecut prin aceasta situatie!

Odata, cu cativa ani in urma, mi s-a intamplat sa-mi creasca chiria de la 90 la 120 USD; dupa ce a obtinut asta (pe acelasi motiv), vine a doua zi si imi spune sa eliberez casa in 2 saptamani (maxim!) pentru ca a gasit pe cineva care ii dadea inca 10 USD… Asa se pun problemele…

Cred ca deja ati inteles despre ce este vorba…

Sper sa ma ajute Dumnezeu sa gasesc si acum o solutie… desi e din ce in ce mai greu…

Daca este cineva care aude ceva, il rog sa ma contacteze pe mail (floareasoarelui2001@yahoo.com) sau aici, pe blog! Chiar daca nu ma puteti ajuta, va multumesc pentru faptul ca ati citit – macar! – aceste randuri!

Si, poate, cine stie? Va citi asta si cineva de pe la Fisc (unde sunt sigura ca se cunoaste situatia nedeclararii sumelor incasate din chirii si a comportamentului abuziv la care sunt supusi chiriasii)… Poate va incerca – cineva – sa apere si drepturile noastre, pentru ca si noi, chiriasii, lucram pentru aceasta tara; si lucram din greu, pentru ca nu ne permitem sa ne pierdem serviciul (trebuie sa ne platim chiria, nu?!)

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Nu stiu cum e legislatia pe acolo, dar ai vreun contract semnat cu ea? Locatarul nu are chiar nici un drept, numai obligatii? Ce se intimpla daca proprietara intra in casa si iti dispare ceva de valoare? Ai dreptul sa o chemi in instanta in baza vreunui contract? Sau esti tu acuzata ca ai ocupat clandestin apartamentul ei?

    Comentariu de Catalin — Februarie 14, 2008 @ 18:40 | Răspunde

  2. Am contract dar nu ma ajuta cu nimic. Contractul-tip care se depune la Administratia financiara mentioneaza doar obligatiile privind „intretinerea, administrarea si efectuarea reparatiilor imobilului revin proprietarului sau chiriasului in conf. cu prevederile stabilite de Legea 114/1996…”; in ceea ce priveste clauzele de reziliere… PAUZA! Asa ne apara legea… 😦
    Acest contract imi este de folos doar ca sa obtin viza de flotant; nici macar nu pot dovedi sumele reale platite pentru ca valoarea trecuta in contract este falsa. Ideea este ca altii nici macar atat nu fac! Si traiesti in ilegalitate pentru ca nu ai incotro… nu ai alta varianta, trebuie sa locuiesti undeva si sa iti poti permite sa iti achiti chiria…
    Singurele amenzi platite in viata mea au fost legate de acest subiect (cu cativa ani in urma).
    Daca nu iti convin conditiile, nu te tine nimeni cu forta! Asta inseamna lipsa locuintelor! Preturile sunt egale sau mai mari fata de cele din Occident; iar conditiile oferite pentru acesti bani sunt… Bleah! Raportul calitate/pret este mai mult decat infect, este execrabil!
    In mod normal, atata timp cat ii sunt chiriasa nu are voie sa intre in casa in lipsa mea (am avut o problema de acest gen, in alta parte). Aici, nu este cazul de asa ceva pentru ca una dintre cele doua yale a fost schimbata de catre mine si stiu sigur ca nu s-a intamplat asa ceva…
    Important este ca NICIODATA nu isi pun problema raportului calitate/pret, pur si simplu lacomia ii orbeste, dorinta de imbogatire pune stapanire pe ei si sunt in stare de orice pentru bani (din pacate, sunt atat de multi in aceeasi situatie cu mine!).
    Imi vine sa infiintez un Partid al Chiriasilor Oropsiti si, unindu-ne fortele, sa obligam la schimbarea legii, in sensul apararii drepturilor celor care isi respecta conditiile contractuale si isi platesc cinstit chiria…
    Cred ca am inceput sa bat campii… dar nu mai stii ce sa faci, in cazuri din’astea…

    Comentariu de Sorina — Februarie 14, 2008 @ 19:47 | Răspunde

  3. Eu tot cu chirie stau si am negociat de la inceput pentru cate luni voi sta, fara sa aiba voie sa mareasca pretul. Mai am putin si expira contractul, sper sa nu le vina minunata idee sa scumpeasca 😦

    Comentariu de anaAyana — Februarie 15, 2008 @ 15:12 | Răspunde

  4. Cand m-am mutat, spuneau ca vor sa inchirieze pe termen lung (min 5 ani); dar, in conditiile in care ei imi maresc chiria (dupa ce, de cateva luni, EUR oricum este in crestere), cum sa mai pot sta acolo? Inseamna ca am fost mintita de la bun inceput, nu? Eu nu am schimbat nimic din cele discutate atunci; banii pe care ii incaseaza sunt la fel de multi; atunci? Ei, bine, au dat de gustul banilor si mai vor, si mai vor…
    Iar aici, in Bucuresti, e un adevarat infern din punctul asta de vedere! Daca nu esti in stare sa vinzi orice sau pe oricine pentru bani, e tare greu sa rezisti… Imi pare rau ca o spun, dar numai asta vad de 10 ani incoace… Majoritatea, nu mai au nici un respect fata de Dumnezeu si oameni… 😦

    Comentariu de Sorina — Februarie 15, 2008 @ 15:30 | Răspunde

  5. Daca este intr-adevar un contract, atunci ar trebui sa aibe niste clauze in care se deruleaza, intre altele durata cotractului. Apoi, banuiesc ca este specificat ce se intimpla la expirarea lui, daca se reinnoieste automat sau nu. Pina la epuizarea lui proprietarul nu are dreptul sa modifice conditiile asupra carora ati cazut de comun acord, decit daca noile conditii sunt acceptate de ambele parti. Daca nu incalca contractul. Adica daca tu continui sa ramii acolo si sa-i platesti cit ati convenit, ce se poate intimpla? Nu are cheile sa intre inteleg, si nici abuziv nu poate sparge usa sa schimbe yala, caci in acest caz ar fi grav pentru el. Banuiesc ca macar atita justitie exista in tara aia incit ai putea sa-l dai in judecata pentru efractiune…

    Comentariu de Catalin — Februarie 15, 2008 @ 19:27 | Răspunde

  6. Contractul pe care l-am avut pentru 1 an (si in baza caruia am obtinut viza de flotant) a expirat in decembrie; i-am spus ca trebuie re-innoita viza; cand mi-a spus de marirea chiriei, am inteles de ce pana la aceasta ora nu s-a intamplat acest lucru (desi pretinde ca are acasa contractul, inregistrat la administratia financiara). Din pacate, in afara de ce scriam mai sus (in postul anterior), in contractul-cadru mai sunt mentionate datele personale, suma (falsa, de obicei) si durata contractului. Oricare dintre parti poate rezilia contractul unilateral, atat timp cat nu se mentioneaza nimic privind acest incetarea lui inainte de termen (sub deviza: „Nu-ti convine, nu te tine nimeni cu forta!”).
    Daca, de ex., tu platesti 500 EUR/luna si in contract figureaza suma de 100 EUR (in lei) iar el vine la un moment dat si iti creste chiria la 700 EUR, tu nu poti dovedi acest lucru pentru ca nici macar o chitanta de mana nu primesti in schimbul banilor; e un fel de intelegere tacita de genul: mi-ai platit in avans pentru luna asta, poti sta pana la sfarsitul ei. Daca la inceputul lunii urmatoare vine si nu ii dai banii, iti arunca lucrurile in strada; tu nu ai nici un drept, nici macar nu poti dovedi ca i-ai dat banii (desi exista contractul). Situatia este cam aceeasi peste tot si este cunoscuta la toate nivelurile dar nimeni nu face nimic spre a schimba ceva (probabil ca multi bani negri se obtin din astfel de practici!).
    La un moment dat, pentru ca era incomod sa vina sa ia banii, am propus sa ii virez in cont; ghici de ce nu a acceptat: ca sa nu se bage de seama, la un control, neconcordanta intre sumele virate, de pe numele meu, si impozitul platit, aferent sumei trecuta in contract.
    Si, apoi, stii vorba aia: „Pana la Dumnezeu, te mananca sfintii!”. Au existat atat de multe cazuri grave in care, cu toate dovezile, oamenii nu si-au putut castiga dreptatea, incat… iar un astfel de caz ar fi un mizilic pentru care instantele nici nu s-ar deranja sa afle ca exista… unul dintre miile (probabil) de astfel de cazuri, pe care nimeni nu le reclama pentru ca nu le poti dovedi cu acte, desi toata lumea stie ce se intampla…
    In plus, judecatile costa scump… si dureaza… cine are bani de dat pe asa ceva si timp de pierdut prin tribunale?
    Cam asa stau lucrurile… din pacate…
    S-au schimbat multe in Romania… dar romanii, mai putin decat orice…

    Comentariu de Sorina — Februarie 15, 2008 @ 20:06 | Răspunde

  7. In situatie neplacuta in care ma aflu (sa isi caute casa de inchiriat in Bucuresti, nu doresc nici celor mai aprigi dusmani ai mei!), am dat sfoara in tara la toti cunoscutii mei: colegi de serviciu, prieteni, vecini, cunostinte… In general, oamenii au aratat compasiune fata de aceasta situatie, avand in vedere ca multi au trecut prin asa ceva ori au prieteni care se confrunta cu astfel de probleme. Au existat – e drept, foarte putine! – si situatii in care raspunsul primit a fost unul de-a dreptul josnic, in conditiile in care nimeni nu este obligat sa imi caute mie casa (si am precizat lucrul asta!) iar eu i-am rugat ca, DACA AUD CEVA, CUMVA, sa imi dea de stire, daca vor; atat!
    Unii, au fost deosebit de draguti si au si pus mana pe telefoane, apeland la cunostinte sau prieteni, raspandind vestea; altii, oameni cu care aveam o relatie de BUNA ZIUA! si cam atat, mi-au spus: „Trebuie sa gasim o solutie, nu va putem lasa asa! Mi-ar parea tare rau sa trebuiasca sa plecati din Bucuresti, asta v-ar putea afecta foarte mult viitorul! Ar fi pacat!”. Nu cred ca mai e cazul sa spun ca astfel de vorbe am primit si din partea unor oameni mai apropiati, carora le multumesc pentru cuvintele incurajatoare!
    Una peste alta: tuturor celor care cu inima deschisa imi sunt alaturi in aceasta (noua) incercare, le doresc sa ii ajute Dumnezeu cel putin atat cat ma ajuta ei pe mine! Pentru ca este atat de important ca, atunci cand treci prin momente grele, sa nu fii singur! Chiar daca tot ajutorul pe care il poti acorda consta intr-o vorba buna… si cam atat, pentru ca – pur si simplu – nu iti sta in puteri sa faci mai mult…
    Ii multumesc lui Dumnezeu SI pentru faptul ca INCA mai exista astfel astfel de oameni, pentru ca i-am cunoscut si pentru pretuirea lor fata de mine!
    Indiferent daca vor putea gasi sau nu o solutie pentru problema mea, simplul fapt ca isi doresc asta, ca incearca sa faca ceva, este deosebit de important pentru mine!
    VA MULTUMESC, TUTUROR!

    Comentariu de Sorina — Februarie 16, 2008 @ 14:40 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: